New York sau intilnirea cu mine!

Mi-au trecut mii de variante de inceput al acestei povestiri despre orasul care nu doarme niciodata, dar nici una nu poate reda momentul in care am ajuns acolo.
Povestea incepe un an in urma, cind in Barcelona fiind la “fintinile vrajite” am aruncat un banut, am tras aer in piept si singura mea dorinta a fost sa ajung de revelion in NY anul urmator.
Iata-ma peste un an in NY cu prietena mea, cu Anuska cel mai cuminte catel din lume si eu, care sint inca socata ca dorintele se implinesc!
Minunat e un cuvint care nu poate cuprinde totul in el!Am ajuns seara si ca sa ne obisnuim cu fusul orar, nu am dormit, ci am luat-o pe strazi la plimbare.
Bineinteles ca in Manhattan toate strazile sint cunoscute si chiar daca as insira acum citeva din ele, sigur le stiti macar din “Sex in the City”.
Povestea mea cu NY a inceput mai de mult, pe drumul spre indeplinirea dorintei, s-au pierdut toate celelalte motive si a ramas doar dorinta de a ajunge aici.
Am visat la o cafea intr-un colt de strada si am gasit intr-o zi o cafenea pe un colt de strada linga Broodway, evident Starbucks.
Nu vreau sa fac reclama vreunui brand, dar cafeaua aia m-a facut foarte fericita.
Sint citeva locuri pentru care m-am hotarit ca vreau sa traiesc in NY si va sfatuiesc, daca ajunge-ti sa nu le ratati.
Catedrala St.Patrick este o catedrala catolica, o bijuterie arhitectonica, dar nu pentru arhitectura va sfatuiesc sa-i calcati pragul, ci pentru energia benefica care este inauntru, pentru miracolul de a vedea oameni de toate religiile si de toate rasele rugindu-se.
Intr-o seara Ioana mi-a pregatit o surpriza si am plecat fara sa-mi spuna unde si am ajuns la un vapor care uneste Manhattanul de State Island si nu foarte multi turisti stiu asta.
La intoarcere am vazut Statuia Libertatii de pe puntea vaporului, dar momentul care m-a marcat profund a fost cind am vazut Manhattanul luminat in fata mea.
M-am simtit ca intr-un film romantic, poate multora li se va parea patetic, dar imaginea aceea a meritat tot efortul de a ingheta pe puntea vaporului.
Printre multele locuri in care as fi vrut sa ajung si am ajuns este si Central Park…l-ati vazut in filme desigur, patinoarul, podurile, aleile.
Dimineata aceea de inceput de an prin Central Park a fost extraordinara, mi-a linistit mintea si sufletul si m-a convins inca odata ca tot ce crezusem eu despre NY este real.
Dupa multe ore petrecute batind la propiu orasul, intr-una din seri am ajuns si pe Empire.
Am avut sentimentul ca atunci o sa-mi plesneasca inima datorita senzatiilor pe care le traiam.
Imi inghetase mina pe aparat, inghetasem eu, dar nu mai reuseam sa ma determin sa cobor.
Este incredibil cita lumina si energie imi transmiteau tot ceea ce vedeam.Nu gasesc suficiente cuvinte sa exprim ce am trait, insa cu siguranta fiecare dintre cei care vor ajunge vor fi impresionati intr-un mod unic.
Brooklyn Bridge este podul meu preferat, mi se pare incredibil de romantic, noaptea este mult mai spectaculos decit ziua.
De fapt intreg NY este mult mai spectaculos, noaptea decit ziua!
Aceasta minunata calatorie m-a ajutat sa descopar cum vreau sa traiesc, unde vreau sa traiesc si  ce pot sa fac pentru asta!
M-a incarcat de suficienta energie astfel incit sa pot sa schimb ceea ce vreau sa schimb in viata mea.
M-a ajutat sa ma intilnesc pe mine, cum nu s-a mai intimplat niciodata!
O calatorie uneori este o terapie minunata, asa ca va sfatuiesc sa va acorda-ti macar o calatorie pe an, doar pentru suflet!

Wonderful Copenhaga!

Incep sa cred ca legatura mea cu lumea cafelei este mai strinsa si mai spirituala decit mi-am inchipuit!
In jurul cafelei si al povestilor despre ea am primit cadou si citeva calatorii minunate, una dintre ele este in Copenhaga!
Anul acesta in Copenhaga a avut loc cea mai interesanta  expozitie despre cafea si tot ce tine de asta :Wonderful Coffee – Copenhaga 2008!
Am planuit aceasta calatorie cu un prieten bun, care pot sa spun ca este primul meu profesor in ale cafelei, care m-a facut sa descopar povestile, gusturile si aromele cafelei si sa iubesc asta, asa cum o face el!
Am plecat dintr-un Bucuresti in care erau  “1500” de grade la umbra cu speranta ca vom da peste ceva mai putina caldura si vom putea savura calatoria noastra, lucru care din fericire s-a si intimplat.
Danemarca este spectaculoasa inca dinainte sa aterizezi, pe hubloul avionului am zarit niste turbine eoliene,( sa ma scuze specialisti, asta am gasit pe net),  rasar din mare, ca niste rachete…interesante si mai ales ecologice!
Primul contact cu Copenhaga a fost locul unde s-a tinut expozitia si anume fostele grajduri regale, care nu va puteti imagina cum au fost intretinute si cum au reusit sa le transforme intr-un loc modern, util, dar in acelsai timp pline de istorie.
Fiindca toti sintem bautori de cafea de calitate, am cautat o cafenea care sa ne satisfaca tuturor gusturile si am gasit cea mai haioasa si originala cafenea pe care am vazut-o pina acum “ Amuse Bouch”, unde am combinat asa cum fac localnici berea cu cafeaua.
Pe spatiile dedicate in mod normal meselor si scaunelor se aflau niste perne imense portocalii, care erau asezate direct pe ciment, unde am stat tolaniti si ne-am amuzat copios, de descoperire!
Ne-am cunoscut cu proproietarul pernelor si asa am descoperit ca le putem comanda prin internet, daca vreunul din noi se incumeta sa faca asa ceva la Bucuresti!
Pentru “Mica Sirena” am facut un adevarat tur de forta al orasului, cautind-o!
Intr-un final, dupa ce am trecut pe linga teatrul regal, opera  si navele acostate, dupa ce am traversat poduri si podete, intr-un final spre seara am intilnit-o.
 “Mica Sirena” care intr-adevar ….e “mica”, sincer mi-am zis ca daca nu ne uitam atent am fi trecut pe linga ea, insa intotdeauna un grup de turisti asiatici pot salva situatia!
Copengaha, un oras ca o simbata dimineata, linistit, cu oameni relaxati, care fac mult sport si totodata ecologie, merg foarte multi pe bicicleta, si din fericire chiar reusesc sa se inteleaga cu soferii din trafic.
Am gasit mai usor un loc de inchiriat bicicleta, decit unul de inchiriat masini.
Printre toate experientele avute, am vazut si citeva meciuri de fotbal, impreuna cu comunitatea turceasca din zona si am vazut cu poate exploda un oras linistit si calm, atunci cind cistiga Turcia.
Expozitia ne-a consumat destul timp, cit sa nu apucam sa mergem la muzee sau la concert…Radio Head si chiar am fost chiar surprinsa sa descopar o multime de concerte, toate sold out.
Dupa cum stiti nu-mi place sa va povestesc despre statui celebre si muzee cunoscute, fiindca pt. mine o calatorie intr-un oras nou inseamna mai mult de-atit!
De fiecare data cind merg intr-un loc nou imi place sa privesc oamenii la ei acasa, pentru mine asta e calatoria si experienta prima data, dupa care vine restul!
De aceea va sfatuiesc sa calatoriti cu inima si mintea deschisa, fiecare calatorie poate insemna un mesaj, care poate schimba ceva esential in voi, daca sinteti atenti!
Pina data vitioare va doresc calatorii si experiente minunate!


publicat in 2008

Viena sau o ceasca de cappuccino vienez!

Nu-mi propusesem asa serios sa ajung in vara asta la Viena, dar bineinteles ca viata isi face de cap si imi ofera surprize minunate, mai ales calatorii si mai ales neprogramate.
Nu am mai calatorit pina acum cu masina in afara tarii, mai ales ca iubesc sa ma “dau” cu avionul, oriunde, oricind si mai ales…spre orice destinatie, dar de data asta, nimic din rutina calatoriile mele nu a intervenit.
Intr-o noapte fara somn, vorbeam cu Andrei pe net, de una de alta si el imi zice, trebuie sa ajung la Viena, am treaba acolo….eu:  Viena?...cappuccino!!!vreau si eu…asa ca fara prea multe discutii am pregatit o excursie, cu masina, cu Andrei si cu inca un prieten.
Am ajuns noaptea la Viena, ceea ce o face, dupa mine, mai spectaculoasa decit ziua.
O bijuterie arhitecturala, si pentru ca sint fanul cladirilor vechi din toate timpurile, a fost ceva impresionant sa vad atita arhitectura si istorie in acelasi loc.
Multe clădiri sint construite în stilul baroc, deşi este o combinatie interesanta din toate stilurile.
Palatul de vară al împăraţilor, Palatul Schönbrunn, am aflat ca a fost construit ca şi un rival celui de la Versailles, insa nu este la fel de mare ca acela.
Catedrala "Sfântul Ştefan" (Stephansdom), care a fost construită în secolul al XII-lea este de asemenea de o mare valoare arhitecurala, m-a lasat fara cuvinte.
Centrul istoric al oraşului, am aflat ca face parte din patrimoniul mondial al UNESCO din anul 2001
Ceva din farmecul ei gasiti la Timisoara, in zona istorica.
Luminata, cu terase cochete, cu multi oameni pe strazi, turisti evident, plina de viata, un loc romantic si cool in acelasi timp, pentru shopping addictied, asta e pentru mine Viena.
De fiecare data cand ajung intr-un loc nou, iau strazile la picior, insa de data asta, nu am inceput chiar asa, asta pentru ca dupa cum v-am spus, nu ne-am programat nimic, nici unde sa stam.
Nebanuind ca am nimerit in perioada reducerilor la haine, totul era ocupat, asa ca nu va sfatuiesc sa faceti ca noi, desi poate fi fun, uneori, daca ai nervii tari.
Dragii mei prieteni fusesera cu ceva timp in urma in Viena, tot spontan, cu harta, nu cu GPS-ul si din amintirile lor si cu ajutorul citorva localnici, am nimerit la o pensiune, cu baia pe hol, totul curat, dar cam scump pentru conditii, dupa citeva ore bune de bintuit.
Nu ne-am lasat doboriti de oboseala si  la miezul noptii, am luat harta, aparatul foto si am plecat la cucerit orasul.
Mozart, Beethoven,Schubert,Brahms, Vivaldi si mai ales Strauss, care a compus minunatele valsuri, toti au trecut prin Viena, o povara a istoriei musicale universale, pe care o poarta cu mindrie, iar pe mine m-a emotionat si m-a lasat fara cuvinte.
Credeati ca am pierdut ocazia sa beau acel minunat cappuccino, bineinteles ca nu!
La o terasa de cartier, o doamna draguta, mi-a servit un cappuccino vienez extraordinar, nu pot insa sa ma laud ca la fel am facut cu snitzelul vienez, de data asta l-am ratat, am ales sushi si inghetata, asta pentru ca era atit de cald, incit as fi mincat cu siguranta mai usor o masina de gheata.
E mult de povestit si sint multe de vazut, palate, strazi, cafenele, Dunarea “Albastra”, oameni, povesti, istorie…toate le puteti descoperi fiecare din voi, daca in fiecare calatorie aveti sufletul si mintea deschise,restul… e istorie!Pana data viitoare va doresc experiente minunate, calatorii nemaipomenite si va invit sa-mi scrie-ti si sa ne povestiti cea mai frumoasa calatorie, experienta, poveste, pe care ati facut-o si va schimbat, cumva, esential!text publicat in 2008

Munchen sau cum am ratat întâlnirea cu Dave Gahan!

Povestea cãlãtoriei la Munchen se învârte, din nou, în jurul lui Andrei.

Agentia mea a avut anul trecut un proiect important în cadrul unei campanii internationale; povestea e deja perimatã, am câštigat unul dintre cele douã premii internationale, iar eu, mai mult, am fost la Munchen.

Jumãtate din planetã stie cã mie îmi place Depeche Mode si bineînteles, de pasiunea mea pentru Dave Gahan. Acum si cealaltã jumãtate va sti!

Am avut norocul, datoritã clientului meu  sã ajung în Germania si mai ales în Munchen.

Personal, nu-mi place germana, nu-mi plac nici nemtii(unii dintre ei) - idei preconcepute, bineînteles, din partea ignorantã a personalitãtii mele.

Germania nu am vãzut-o în intregime, dar Munchen-ul toamna e unul dintre cele mai frumoase orase pe care le-am vãzut.

In aceeasi perioada se intimpla MTV EMA Munchen 2007, daaaaa si acolo prezenta Dave Gahan.

Orasul l-am vizitat cãutându-l pe Dave, care din fericire (sau nu), stãtea în hotelul de vis-a vis, Arabella Sheraton, varianta 5 stele!

Munchen-ul este minunat, seamãnã cu Londra, cosmopolit, viu, interesant, o combinatie interesantã, constructii vechi si noi, amestecate intr-un cocktail senzational.

Sunt câteva locuri pe care nu le puteti rata, cum ar fi Primãria. Când am vãzut pentru prima oarã aceastã clãdire, am crezut cã e o mare prãjiturã cu glazura. Este o clãdire incredibilã, ca un castel, construitã acum câteva sute de ani.

În zona primãriei este o zonã pietonalã unde se organizeazã Oktoberfest, o sãrbãtoare deja arhicunoscutã, însã din pacate pentru noi, am ajuns mult mai târziu si nu am mai apucat acest eveniment cu cârnati ši bere.

Revenind la încercarea mea disperatã de a-l gãsi pe Dave am ajuns la Olympia Halle, locul unde s-a tinut MTV EMA, încercând sã intru, ceea ce nu s-a întâmplat, din pãcate.

Olympia Halle face parte din complexul olimpic unde s-a tinut una dintre cele mai sângeroase olimpiade, poveste tristã, pe care cu siguranta ati auzit-o deja.

În parcul olimpic se aflã si celebrul Olympiaturm unde se aflã si un muzeu al rockului.

Pentru bãietii iubitori de fotbal recomandarea mea este Allianz Arena, o minunãtie de stadion, ca o farfurie zburatoare, luminatã în fiecare seara altfel, fãrã îndoialã unul dintre locurile pe care vã rog sã nu le ratati.

Si pe lângã asta, cireasa de pe tort este muzeul si sediul BMW, o constructie futuristã care vã va impresiona cu sigurantã.

Pentru fete shopping...da! mult shopping, branduri renumite la preturi mult mai bune decât la noi, iar pentru romantice un parc minunat, parcul englez din Munchen, unde m-am plimbat într-una dintre cele mai frumoase dimineti din viata mea.

Liniste, culorile toamnei, soarele mângâia copacii, o nebunie curatã, un parc asemãnãtor lui Hyde Park din Londra. Poate de aici i se trage si numele.

Dacã vreti sã aveti o excursie completã, o dimineatã rezervati-o pentru o plimbare de mânã cu jumãtatea sau cu prietenii, sau chiar singur, fiindcã oricum, sufletul si mintea vã vor multumi pentru darul pe care li-l oferiti.

Pentru mine, Munchen-ul ocupã acum un loc special în sufletul meu si m-as întoarce cu drag, dacã alte locuri minunate nu m-ar astepta. Pe voi însã, cei care nu l-ati vãzut, vã sfãtuiesc sã nu-l ratati.

Pe Dave Gahan l-am ratat la mustatã, am plecat cu câteva ore înainte de a ajunge el, ti asta dupã ce Andrei s-a chinuit cu greu sã mã convingã sã rãmân, stiind cât îmi doream sã-l vãd.

Dar rãmân cu speranta cã ne vom intilni cu siguranta într-o zi, el fiind unul dintre cei mai interesante personaje din istoria muzicii. Oricum nu cred cã vã imaginati cât de trist a fost când Andrei m-a sunat si mi-a zis: "Stii lângã mine la bar stã Dave Gahan!

Din aceastã experientã nu pot sã vã spun decât cã dacã vã doriti ceva foarte mult, nu renuntati sã vã doriti - mai devreme sau mai târziu, se va implini.

Astept povestile voastre despre cãlãtoriile pe care le-ati fãcut si ce au schimbat ele în viata voastrã, apucati-vã de scris si sa ne bucuram impreuna de experientele traite.

Cafeaua de nota 8...am baut cappucino, favoritul meu, unul destul de bun cu crema de lapte excelenta!

publicat in 2007

text: Silvia