miercuri, 13 iulie 2011

New York sau intilnirea cu mine!







Mi-au trecut mii de variante de inceput al acestei povestiri despre orasul care nu doarme niciodata, dar nici una nu poate reda momentul in care am ajuns acolo.
Povestea incepe un an in urma, cind in Barcelona fiind la “fintinile vrajite” am aruncat un banut, am tras aer in piept si singura mea dorinta a fost sa ajung de revelion in NY anul urmator.
Iata-ma peste un an in NY cu prietena mea, cu Anuska cel mai cuminte catel din lume si eu, care sint inca socata ca dorintele se implinesc!
Minunat e un cuvint care nu poate cuprinde totul in el!Am ajuns seara si ca sa ne obisnuim cu fusul orar, nu am dormit, ci am luat-o pe strazi la plimbare.
Bineinteles ca in Manhattan toate strazile sint cunoscute si chiar daca as insira acum citeva din ele, sigur le stiti macar din “Sex in the City”.
Povestea mea cu NY a inceput mai de mult, pe drumul spre indeplinirea dorintei, s-au pierdut toate celelalte motive si a ramas doar dorinta de a ajunge aici.
Am visat la o cafea intr-un colt de strada si am gasit intr-o zi o cafenea pe un colt de strada linga Broodway, evident Starbucks.
Nu vreau sa fac reclama vreunui brand, dar cafeaua aia m-a facut foarte fericita.
Sint citeva locuri pentru care m-am hotarit ca vreau sa traiesc in NY si va sfatuiesc, daca ajunge-ti sa nu le ratati.
Catedrala St.Patrick este o catedrala catolica, o bijuterie arhitectonica, dar nu pentru arhitectura va sfatuiesc sa-i calcati pragul, ci pentru energia benefica care este inauntru, pentru miracolul de a vedea oameni de toate religiile si de toate rasele rugindu-se.
Intr-o seara Ioana mi-a pregatit o surpriza si am plecat fara sa-mi spuna unde si am ajuns la un vapor care uneste Manhattanul de State Island si nu foarte multi turisti stiu asta.
La intoarcere am vazut Statuia Libertatii de pe puntea vaporului, dar momentul care m-a marcat profund a fost cind am vazut Manhattanul luminat in fata mea.
M-am simtit ca intr-un film romantic, poate multora li se va parea patetic, dar imaginea aceea a meritat tot efortul de a ingheta pe puntea vaporului.
Printre multele locuri in care as fi vrut sa ajung si am ajuns este si Central Park…l-ati vazut in filme desigur, patinoarul, podurile, aleile.
Dimineata aceea de inceput de an prin Central Park a fost extraordinara, mi-a linistit mintea si sufletul si m-a convins inca odata ca tot ce crezusem eu despre NY este real.
Dupa multe ore petrecute batind la propiu orasul, intr-una din seri am ajuns si pe Empire.
Am avut sentimentul ca atunci o sa-mi plesneasca inima datorita senzatiilor pe care le traiam.
Imi inghetase mina pe aparat, inghetasem eu, dar nu mai reuseam sa ma determin sa cobor.
Este incredibil cita lumina si energie imi transmiteau tot ceea ce vedeam.Nu gasesc suficiente cuvinte sa exprim ce am trait, insa cu siguranta fiecare dintre cei care vor ajunge vor fi impresionati intr-un mod unic.
Brooklyn Bridge este podul meu preferat, mi se pare incredibil de romantic, noaptea este mult mai spectaculos decit ziua.
De fapt intreg NY este mult mai spectaculos, noaptea decit ziua!
Aceasta minunata calatorie m-a ajutat sa descopar cum vreau sa traiesc, unde vreau sa traiesc si  ce pot sa fac pentru asta!
M-a incarcat de suficienta energie astfel incit sa pot sa schimb ceea ce vreau sa schimb in viata mea.
M-a ajutat sa ma intilnesc pe mine, cum nu s-a mai intimplat niciodata!
O calatorie uneori este o terapie minunata, asa ca va sfatuiesc sa va acorda-ti macar o calatorie pe an, doar pentru suflet!