duminică, 17 iulie 2011

Tu ai astepta?






Parcul de linga casa mea ma tenteaza  astazi si o iau agale catre el. Tristetea ar putea sa-mi umple sufletul , insa azi am ales altceva…
Aleea pe care am luat-o e retrasa printre brazii si pinii insirati ca niste soldatei  si o strajuiesc.
Bancile cuminti si singure isi asteapta saruturile tirzii, iar eu agale ma indrept catre povestea mea.
Intelegerea reactiilor uneori poate fi un lucru istovitor si intens, insa m-am hotarit sa aleg sa iubesc, fara nicio pretentie, e greu insa sa poti accepta ca celalat nu-ti apartine defapt nicio data, doar te alege in fiecare zi.
Alegerile noastre ne duc spre experientele triste sau fericite in fiecare secunda, eu insa aleg sa iubesc, fiindca iubirea e pentru mine momentul de libertate suprema.
Ma asez in final cu toate gindurile pe o banca retrasa intre doi brazi inalti si stufosi, in dreapta mea pe banca zaresc o carte.
Sint surprinsa de descoperire, ma uit in jur, insa nu e nimeni , se pare ca cineva a uitat-o sau cine stie...
Sint curioasa si nu ma pot abtine sa nu o rasfoiesc….”Arta de a iubi” …ma gindesc da ce chestie…asta e ca un cadou pentru mine.
Inauntru o scrisoare impaturita pe care evident ca o deschid,…o secunda mi-am amintit ca in copilarie imi doream sa fiu postas, sa desfac toate scrisorile!
Tin in mina o bucata de suflet, niste lacrimi uscate pe foaie si inima imi bate cu putere si miinile imi tremura de emotie….

“Dragostea mea,

Stiu ca acum iti curg lacrimile incet in timp ce toate sferturile din lume au trecut si eu nu sint acolo.
Ti-am lasat un cadou si poate destinul si noi vom invinge temerile si suferintele fiecaruia, pentru a putea iubi esentialul din noi.
Am hotarit sa nu vin azi…fiindca sint un las, poate …fiindca m-am chinuit gindindu-ma ca nu  as stii ce sa-ti ofer, nu as stii sa prind in palmele mele sufletul tau, fara poate intr-o zi sa-l strivesc din greseala.
Alegerile ne fac liberi sau ne impiedica sa fim liberi.
Sint trist, disperat si singur si mi-e frica… si nu as fi putut sta linga tine asa, nu azi, nu acum.
“Nici un lucru nu este intimplator” imi rasuna in cap cuvintele tale.
Ma ingrozeste neputinta mea, slabciunile mele, strigatele de disperare, foamea mea de a te avea si frica de a nu te mai vedea niciodata, si  am ales sa nu vin.
Sint undeva in gindurile tale, cu tine prezent, te insotesc peste tot, iti mingii in fiecare seara obrazul si te sarut incet, cind te culci, iti veghez fiecare respiratie si te privesc cum tresari uneori noaptea in somn.
Te tin in brate in fiecare noapte si in fiecare zi sint linga tine…Uneori trimit luna la geamu tau sa-ti mingie somnul.
Stiu ca acum iti curg la lacrimile incet, insa iubita mea nu plinge, am ales sa nu vin azi, dar am ales sa fiu cu tine totdeauna, in fiecare secunda a vietilor mele viitoare si azi.
Iubirea mea poate fi poarta, cheia si cine stie …miine  poate voi avea curaj sa te caut in tot si in toate.”
Ma apuc sa citesc prima pagina din carte, cind deodata o fata  se aseaza linga mine ma priveste straniu cu ochi mari si umezi:

Tu ai astepta?
http://www.scaeromania.eu