miercuri, 25 iunie 2014

RIMINI 2014!

Nu pot sa nu zic ca nu am asteptat acest campionat mondial de la Rimini foarte mult, as minti!
L-am asteptat pentru ca ..asa cum stiu multi din cei care ma cunosc, Italia, este ca si acasa pentru mine.
In ultimii 4 ani a fost locul in care am calatorit cel mai des, am jurizat ultimele doua campionate nationale, o mare onoare pentru mine, comunitatea de barista din Italia, ma iubeste..cred ca mai mult decit in Romania:)))..da ..ce pot sa spun Rimini, e foarte familiar si a fost o alegere EXCELENTA ca si locatie...insa nu stiu daca in iunie, cind poti sa stai la plaja si sa te relaxezi, e cea mai buna perioada pentru a muncii, orice ai face, oricit de mult ti-ar placea.
Petrecerile de pe plaja organizate de La Marzocco au rivalizat cu campionatul:))cei mai  multi stiu de ce!
Am vazut multe in lumea cafelei, dar in unele dintre seri trebuie sa recunosc ca am fost surprinsa...si nu mereu placut!
Drumul a fost amuzant si obositor si mi-a dat mult de gindit cu organizarea unei excursii intr-o tara producatoare de cafea, am avut intentia la un moment dat sa fac o excursie cu vreo 40 de persoane:)), insa dupa drumul in Italia, mi-am dat seama ca cel mai mare grup poate fi de 4 persoane maxim.
Mi-a placut energia de gladiatori a baietilor si energia minunata pe care a avut-o Katy, care m-a suprins cit de frumos o transforma aceasta pasiune pentru cafea.
Multi dintre cei care au vazut performantele tuturor campionilor de anul asta, nu au avut cum sa vada munca, pasiunea, efortul depus, iar uneori timpul si emotiile nu au fost de partea lor.
Evident ca-mi doresc sa fim campioni mondiali si cred ca ...daca eu nu-mi doresc, care am pornit nebunia asta cu cafeaua si competitiile in Romania, nu stiu cine.
Trebuie sa recunosc  insa, ca pentru posibilitatile pe care le avem, pentru piata de la noi, care este inca ca o fata mare, sintem pe drumul cel bun.
Nu-mi place ca nu ne-am dezmintit ca natie si exista oameni, inca, in aceasta mica comunitate, care fac bussines cu cafea si care nu stiu, ca se afla in aceasta pozitie privilegiata, pentru ca eu am avut un vis si mi-am pus sufletul, economiile, munca si anii la bataie sa fac ca acest vis sa existe.
Nu-mi doresc sa fim prieteni, nici sa bem bere impreuna, dar cind unii  dintre fosti campioni au lipsa celor  7 ani de acasa si nu dau buna ziua, doar pentru ca au alta parere decit mine, e o problema si nu pentru mine, e o problema pentru caracterul acestor persoane, care se erijeaza (stiu ca nu cunosc cuvintul, au lucrat in bar, nu au avut timp de scoala) in luptatori ai unei cauze pe care nu le-a dat-o  nimeni si e trist, e foarte trist.
Nu mi-am dorit bisericute, DAR nici nu-mi doresc oameni in jurul meu, care nu vor sa faca nimic pozitiv, ci doar cum bine zice Laurentiu, sa faca poze la evenimente, nefacind NIMIC  concret pentru comunitatea de barista sau de cafea.
Au un bussiness de succes cu cafea(cinste lor), dar asta nu inseamna, ca ai dat ceva inapoi, dupa ce ai primit sansa de a fi unul din acei putini, care sa-si reprezinte tara intr-o confruntare internationala.
NU ar trebui sa-ti spun eu, ca nu ai bun simt.("prietenii" se stiu), ar trebui sa stai strimb si sa gindesti drept, ca inainte de 2010, nu stia nimeni cine esti, doar prietenii tai si familia, nimeni din lumea cafelei vreau sa spun, ca sa fiu inteleasa.
Toti "luptatorii"pentru speciality coffee, care se pling ca nu promovez cafea de specialitate, ar trebui sa-si aminteasca, ca eu am fost prima care le-am propus, sa vina la evenimente, chiar gratis.....stiti ce s-a intimplat cu acesti "luptatori", au lasat balta multe din evenimente, pentru ca e greu sa muncesti ca voluntar, sa cresti o nisa sau o piata, e mai bine sa fii un profitor, lipsit de bun simt si sa te simti ofensat.
Oamenii despre care vorbesc se stiu, ceilalti care vor sa avem o relatie decenta sint asteptati cu un ...imi pare rau...pe strada Zefirului...si lucrurile se pot rezolva.
Nu trebuie sa fim prieteni, nici macar sa iesim la bere, dar cind esti unul din cei care ai beneficiat de munca mea, de pasiunea mea, de visul meu, ai macar decenta sa zici buna ziua, sa vii sa sustii campionii nationali, sa nu te prefaci prea ocupat pentru a putea sa stai dracului pe un scaun si sa fii ROMAN...15 minute, 12 minute,10  minute...frumos ar fi sa simti, sa strigi, sa traiesti, dar ce sa-ti cer cind tu nu simti nimic, ce pot sa-ti cer!!!NIMIC
intr-o lume ideala rr fi frumos doar sa ne privim in oglinda si sa fim sinceri cu noi, chestia asta ne-ar ajuta sa fim OAMENI.
In rest...... Rimini  a fost superb, cafele bune, oameni frumosi, care nu-ti cer 500 de euro sa impartaseasca cu tine pasiunea pentru cafea.....si sincer de-abia astep sa ajung din nou in ianuarie.
Nu- mi place sa spun oamenilor lucrurile pe care ei singuri ar trebui sa le stie si nici sa sciu in fiecare post cite am facut pentru foarte multi oameni din aceasta comunitate, minuscula de barista, dar se pare ca, in Romania,din pacate,  modestia e privita ca prostie si nu ca buna crestere.
Rimini si Melbourne au fost cred, cu toate discutiile si problemele ce le0am avut, cele mai frumoase experiente, de cind merg la campionate si stiti de ce?....pentru ca oamenii astia care sint campioni au ceea ce multora le-a lipsit - 7 ani de acasa.
Sint o echipa, s-au ajutat, s-au sustinut, isi fac planuri, cum sa ajute sa mergem mai departe, cu ceea ce am inceput, se zbat, muncesc si sint oameni frumosi...cu personalitate, dar care nu m-au facut sa ma simt o halta in viata lor si apreciaza efortul si munca depusa si stiu cit de greu e sa schimbi ceva, sa educi, sa cresti, sa fii voluntar...
VOLUNTAR...pentru mine inseamna sa iubesti atit de mult ce faci, incit nu cuantifici asta in sume la sf. lunii.
Sint mindra si le multumesc ca au inteles, ca cel mai important lucru, inainte sa fii campion, este sa fii OM.
La final, este o persoana careia vreau sa-i multumesc, care mi-a facut fiecare seara in Rimini, speciala si mi-as dori, acum cind il cunosc mai bine, sa-si gaseasca in primul rind linistea si sa-si indeplineasca toate visele, oricit de nebune sint!
Daca nu visam, nu traim, asta cred, cu cit e mai nebun visul tau, cu atit mai puternic si special esti!

luni, 23 iunie 2014

Alte campionate mondiale, alti campioni, toate-s noi si vechi is toate!!

2014 Melbourne

Melbourne din 2014 a fost mai prietenos decit Melbourne din 2013, prietenos ca si gazda, nu prietenos ca si intimplari legate de lumea cafelei.
Bineinteles ca orice experienta legata de campionate si campioni este una noua si total diferita de anii precedenti, doar problemele cu banii, legate de deplasari sint aceleasi ca in fiecare an, dar sper ca anul acesta macar fiecare sa fii inteles sacrificiile care se fac sa fim acolo prezenti, la aceste campionate.
Dupa atitia ani de campionate de barista nationale si internationale trebuie sa recunosc ca NU sintem o tara saraca, dar nici una bogata nu sintem si asta inseamna direct sau indirect, posibilitatea noastra de a ajunge sa participam la un campionat mondial la un hotel 4 stele sau la un hotel de 2 stele.
Ma leg de stelele de la hoteluri pentru ca e o forma de masura, prin care ne putem evalua si pe noi, unde sintem, ce putem, ce vrem, ce stim , dar si frustrarea ca desi am putea locui la 4 stele, pentru ca meritam, nu ne permitem decit doua stele,pentru ca atita putem.
Melbourne de anul acesta a fost mai prietenos decit cel de anul trecut, sintem in primele 8 natiuni in lume la preparate pe baza de cafea si alcool, am urcat vreo 8 locuri la Latte art ajungind pe 16 si mai avem un pic de munca pentru cup tasting.
Competitiile au fost pline de stress, ca de obicei!
Noi romanii sintem o natie tare zbatatoare, talentata si un pic cam agresiva, insa uneori, din pacate, nu contam pe niste liste, asa cum conteaza Australia, care este o piata mai buna pentru unii sponsori decit este Romania.
Nu vreau sa fiu rea, dar trebuie sa-i dau dreptate unui prieten care mi-a spus, ca daca am chef sa fac politica, nu am decit sa ma bag in chestia asta cu competitiile internationale.
Atunci cind am discutat cu el m-am enervat, ca era lipsit de sensibilitate, dar acum am inceput sa devin eu cinica si nu e chiar amuzant.
In Melbourne am fost mindra de echipa cu care am mers si am fost pentru  prima data frustrata pentru lipsa de posibilitati in a schimba ceva, a fost pentru prima data cind m-am intrebat, incotro se indreapta toata povestea asta cu competitiile de barista, m-am simtit ca la Eurovision, s-a votat intr-o directie, doar pentru ca trebuie sa fim toleranti cu barbatii, care se imbraca cu rochie si nu se rad.
A fost prima data cind nu am stiut ce sa spun unui barista, eu arbitru international fiind, pentru ca stiam ca el are dreptate............... si nu era roman, era unul din cei care stateau cu fisa de jurizare in fata, resemnat.
Stiu ca ...peace, love and coffee, dar citeodata, niste oameni, care sint intr-o pozitie, din diferite circumstante, gresesc si unele greseli sint atit de grave, ca nu mai pot fi reparate si ma intreb ce facem?Incotro?
Anul acesta am jurizat in Spania si seful juriului a facut o greseala, destul de mare, care l-a costat pe un barista 3 locuri in finala si a trebuit cu totii sa ne confruntam cu un barista inteligent, care a inregistrat totul.
Finalul a fost ca seful juriului nu a putut decit sa spuna, ca si arbitrii sint oameni si fac greseli, dar baristul respectiv a fost asezat pe pozitia pe care o merita, i s-a dat locul pe care l-a cistigat pe drept, ar fi fost mult mai trist sa fie locul 1 si sa nu se mai poata schimba nimic.
Dar experienta Spania mi-a demonstrat ca se poate schimba, iti trebuie multa putere, sa-ti invingi orgoliul si sa spui, imi pare rau sint om, dar pot schimba asta, fiindca asa e corect.
In Melbourne, baristii au fost mai buni  decit arbtrii, care i-au arbitrat, asta a fost feelingul meu, dar pina la urma cu totii sintem oameni si gresim, nu?
Dupa experienta Melbourne 2014, eu am invatat ca trebuie, ca noi romanii sa fim un pic mai relaxati in fata competitiilor, sa incercam sa ne bucuram mai mult si sa ne apreciem mai tare, fiindca nu doar locul pe care l-ai luat conteaza in viata ta profesionala, ci ce vei lasa in urma ta dupa toate experientele, ce  vei schimba, citi oameni vei invata sa iubeasca ceea ce fac, citi oameni vei face sa zimbeasca pentru ca le-ai pregatit cel mai minutat espresso si citi oameni vei impresiona cu povestile tale.
Da!asta am invatat si asta voi incerca sa-i invat si pe viitorii nostrii campioni, pe care-i voi pregati, sa nu uite ca au inceput sa concureze, doar pentru ca iubesc cafeaua!Restul e poveste!Revin cu Rimini!